Romania la picioarele tale

Rezultatul meu la Stii Banking si Castigi

2010-12-25T13:14:00.001+02:00

http://www.stiibanking.ro/video/32c087572272a5871ff07126ea591acc

Rădăcini geto-dace şi nu numai

2008-09-20T00:04:00.005+03:00

Neamul tracilor, după Iorga, „se întindea pe toată peninsula Balcanică, mergea până în Ucraina, se ridica foarte sus, la nord peste Tisa, avea prelungiri pâna la Vistula şi în Asia Mică”.
Burebista a reuşit să unifice toate triburile cuprinse între Carpaţii Nordici şi Balcani, între Câmpia Panoniei şi Bug. Mai târziu, stăpânirea romană a aceloraşi ţinuturi şi romanizarea, au condus la formarea aceluiaşi popor între fruntariile pomenite mai sus. Însuşi istoricul sovietic K. Porski în lucrarea „România” din 1924 afirma că: „daco-romanilor le aparţineau pe atunci toate pământurile de la râul Tisa în vest, până la râul Nistru şi Marea Neagră în est şi de la cursul superior al râului Tisa şi râului Nistru în nord până la Dunăre în sud, adică o suprafaţă ceva mai mare decât România Mare de azi… pe acest teritoriu trăiau daco-geţii romanizati, strămoşii românilor de azi”.
Urmaşi ai dacilor liberi romanizaţi, românii maramureşeni în nord-vest, brodnicii, bolohovenii şi berladnicii în nord şi est vor participa (favorizaţi de invazia tătară care a stopat revărsările altor neamuri între Carpaţi şi Nistru) la alcătuirea statului moldovean care se va întinde în scurt timp până la Nistru şi mare, Roman I numindu-se în 1392 „singur stăpânitor al Ţării Moldovei de la munte până la mare”.
De la începutul mileniului al II-lea şi până la sfârşitul celui de al II-lea război mondial (când nordul a fost cedat Cehoslovaciei) Maramureşul a rămas unitar având ca hotare Carpaţii Păduroşi, Munţii Rodnei, Lăpuşului, Iaşului şi Bârjabei până la Teceu în câmpia Tisei.
Deşi Maramureşul, puternică vatră a dacilor liberi (la sfârşitul sec. III d.H. Commodus strămută la sud de Someş 12.000 familii) a rămas în afara Daciei romane, a fost totuşi puternic influenţat de cultura şi civilizaţia romană. Maramureşul e considerat ca patrie primitivă a limbii române literare de către N. Iorga în ,,Istoria literaturii religioase a românilor” unde susţine că Maramureşul a fost ,,Toscana“ românilor, că el ne-a dat limba literară.
Prima menţiune documentară a Maramureşului ca loc de vânătoare regală este din 1299 iar ca domeniu regal din 1231, cu toate că un document din 1445 aminteşte de o donaţie făcută unei familii de către Ştefan cel Sfânt, deci în jurul anului 1000. Prima amintire a unui conducător local din Maramureş se face la 1299 când e pomenit Nicolaus Voivoda filius Mauricii. Mauriciu era comite de Ugocea şi Maramureş, dovadă că încă de pe atunci comitatele Ugocea şi Bereg din prelungirea Maramureşului gravitau spre acesta.
Ghe. I. Brătianu a avansat ideea că Bogdan a încercat să obţină independenţa întâi pentru românii din Maramureş şi neputând-o realiza aici a dus-o la totală biruinţă în Moldova. Ca dovadă a mişcărilor revoluţionare ale lui Bogdan în Maramureş e faptul că încă de la 1343 el apare în acte regale ca ,,noster infidelis” şi că la 30 septembrie 1364 regina Elisabeta cedează în faţa acestor mişcări care se pare că au continuat dând diploma prin care reaşează pe românii din Bereg şi Maramureş în dreptul de a-şi alege liber voievodul.
Chiar istoricul maghiar Petrovay G. spune că: ,,Românii din Maramureş şi Bereg au fost investiţi cu astfel de privilegii cum n-a putut avea niciodată un neam de păstori care ar fi imigrat pe încetul păscându-şi turmele.” Românii din Maramureş şi Bereg n-au fost supuşi autorităţii comitelui şi a altor dregători ai comitatului ci erau supuşi voievozilor aleşi de ei înşişi, deosebit în fiecare comitat; aceştia îi conduceau la război pe cei înarmaţi şi-i judecau rezolvând procesele dintre ei precum şi pârile începute de alţii împotriva lor.Contribuţii trebuiau să dea numai a cinzecea parte din sporul turmelor lor.
Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei este din 1 326. Carol Robert dăruieşte lui Stanislau pentru serviciile sale, moşia Zurduc. Este certă ridicarea în rândurile nobilimii a mai multor cnezi maramureşeni după anul 1360 adică după trecerea lui Bogdan în Moldova drept răsplată pentru credinţa lor faţă de rege în timpul răscoalei lui Bogdan. Începutul îl face Dragoş urmat de cnezii Sarasău din Apşa.
Unii cnezi şi voievozi maramureşeni înnobilaţi se erijează în mari seniori cu veleităţi de suzerani creându-şi vasali prin danii altor cneji. Astfel, cnejii nobili Ambrosiu şi Mihail de Dolha înnobilează la 1454 pe un văr al lor Simeon, pe fratele lui Ioan şi pe uni veri ai acestuia pe jumătatea moşiei Cuhea şi aceeaşi familie îşi ridică cetate din piatră fără încuviinţarea puterii centrale.
Pentru că intenţia acestei lucrări este de a trata despre vetrele românesti de dincolo de graniţele României, trebuie să zăbovim asupra mănăstirii din Peri rămasă dincolo de frontiera fixată Maramureşului. Printr-un pelerinaj la Constantinopol în 1391 voievodul Balită, şeful familiei Drăgoşeştilor a obţinut de la Patriarhul ortodox înălţarea la rangul de stavropighie, ceea ce înseamnă ,,înfigere de cruce” a mănăstirii lor din Perii Maramureşului ca autoritate ecleziastică asupra românilor din ţinuturile Maramureşului, Sălajului, Ardudului, Ugocei, Beregului, Ciceului, Unguraşului, Văii Beretăului în Bihor.

Egumenul din Peri devenea exarh al patriarhului Antonie de Constantinopol. După moartea lui, dreptul de alegere a succesorului revenea voievozilor ,,de prea bun neam” Baliţă şi Drag împreună cu călugării mănăstirii şi credincioşii din eparhie. În acelaşi an 1 391 Baliţă şi Drag obţin dreptul de a alege mitropolit al Haliciului dacă ieromonahul Simion ar fi decedat.
Mihai Viteazul va aşeza şi el în mănăstirea Sf. Mihai din Peri (de care aflase că fusese clădită în marginea Sighetului de fii lui Sas-Vodă şi că avusese şi înainte un vlădică cu drepturi de exarh) un episcop român dintre clericii cărturari ai ţării sale, pe Sârghie, fost egumen de Tismana.
Privind cnezatele din ţara Maramureşului ne vom opri doar asupra celor de la nord de actuala graniţă. Cnezatul Câmpulungului situat pe valea Tisei şi Tarasului cuprindea sate ca: Criva, Bedeu, Apşa, Biserica Albă, Taras, Bociocoi, Teceu cu centrul la Bedeu stăpânit de familia Codrenilor. Cnezatul Talaborului situat pe apa cu acelaşi nume cuprindea satele: Domneşti, Văineag, Dărmăneşti, Talabor, Duleşti, Darva, Crişăneşti, Drăgoeşti, Uglea. Cnezatul Bârjavei de pe valea omonimă a fost dominat de familia cnezilor de Bilca care erau în prima jumătate a secolului al XIV-lea şi voievozi ai românilor din Bereg, dominantă devenind mai apoi familia cnezilor de Dolha.
În cnezatele de câmpie cu sol fertil se fac colonizări cu maghiari şi saşi din 1 271 aici sunt menţionaţi colonişti (hospites) veniţi dinspre Valea Tisei. În secolul XVI, din 100 sate maramureşene, 84 erau româneşti, 7 cu oaspeţi regali germani sau maghiari, 5 de ruteni şi pentru 4 sate nu există date.De la 90% populaţia românească a scăzut în secolul XV datorită colonizării rutene la 80%. La 1 451 chiar sate care erau zise rutene erau conduse de fii unui cneaz român înnobilat după dreptul românesc.
În prelungirea Maramureşului atât din punct de vedere etno-demografic cât şi instituţional erau comitatele Bereg, Ugocea, Ung şi Arva. În secolele XIV-XVI, 60 000 români s-au stabilit până şi în Moravia unde s-au slavizat păstrând însă chiar până astăzi la vreo 100 de cuvinte româneşti. Românii de pe domeniul Munkacs (Muncacevo) din comitatul Bereg se bucurau din vechime de dreptul de a-ş alege anual voievodul, drept confirmat la 1493, 1506, 1523, 1562, etc.
Cnezatul satelor Rotunda şi Cuşniţa arată documentele că este stăpânit la 1383 de Ioan Sandor şi Ştefan, fii fostului voievod al românilor, iar la 1419 de Ştefan Românul. Un alt cneaz era la Sălişte. Cnezi români sunt menţionaţi şi în comitatul Ung: 1402 Inciu din Humena, 1409 Neag, 1400 Vanciu. În 1530 în Maramureş existau ca oraşe: Sighetul, Hust, Visc, Teceu, Câmpulung iar cetăţi existau în: Apşa, Slatina, Sarasău, Ocneşti, Ieud, Criva.
Românilor de pe domeniile cetăţilor Arva şi Lypkova pe baza vechilor libertăţi li se confirmă privilegiile de Matei Corvin la 1474, de Ludovic al II -lea la 1526 şi de Ferdinand I la 1576. Identitatea şi unitatea instituţională dintre ţara Maramureşului şi comitatele învecinate mai ales Bereg se dovedeşte şi prin desfiinţarea hotarelor celor două unităţi politico-administrative în ce priveşte stăpânirile voievodale. Familia Drăgoşeştilor Maramureşului, descendenţii voievodului Sas al Moldovei, Balc, Drag şi fratele lor Ioan Românul cu numeroase rude şi familiari s-au distins în mai toate confruntările oastei transilvane de pe fronturi cuprinse între Dunărea de jos şi Nistrul superior, dobândind înalte recompense pentru merite militare: Nylab de pe malul Tisei (1378) cu 6 sate româneşti şi 4 ungureşti, Chioarul, Arieşul, Hustul (1392), Gherţa, Ardud. Drăgoşeştii deţin la finele secolului al XIV-lea autoritatea politică în Sătmar, Maramureş, Ugocea, Bereg.
Influenţa de care se bucurau voievozii români de la nord de Tisa o dovedeste şi faptul că la 1 414 Ioan Românul de Dolha se numără printre familiarii curţii regale, că la 1 418 aceeaşi familie îşi apără cu oameni înarmaţi moşia de la confiscare, că însuşi Iancu de Hunedoara era frate devălmaş cu Cândreş castelan de Munkacs pe care-l numeşte frate al său şi că la 1454 la stăruinţa nepoţilor voievodului Stanislau sprijinită de Iancu de Hunedoara regele Ladislau al V-lea a încorporat domeniul Dolha cu 5 localităţi din ţinutul Bârjabei, comitatului Maramureş.
Acestea sunt câteva date sumare despre istoria de început a Maramureșului, dar care privite cu inima ne amintesc mereu de unde am plecat și poate încotro ne îndreptăm.

cnezate,maramures,voievod,istorie,traci,cetate

Calator prin Romania

2008-09-18T19:28:00.001+03:00

Ti-am dat cateva date referitoare la Romania, asa ca o poti gasi cu usurinta pe harta. Nu-ti ramane decat sa o vizitezi. Eu te voi ajuta cu cateva date, incercand sa evidentiez punctele importante din fiecare regiune sau judet, astfel incat, cand te vei hotari sa pornesti la drum sa stii cam ce-ai putea vedea.

Am omis sa-ti spun ca Romania e formata din cateva regiuni geografice si cred ca este important sa le stii, pentru ca vei intalni porturi, traditii si dialecte diferite.
Daca te indrepti spre Nord-vestul tarii, cam acolo unde se agata harta-n cui,vei ajunge in Maramures. In Maramures se afla judetele: Maramures si Satu Mare.
In Vest se afla Crisana cu judetele Arad si Bihor.
Tot in partea de Vest a tarii este si Banatul, cu judetele Timis si Caras Severin.
In partea de Sud-Vest este Oltenia. Acolo sunt judetele: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.
Sudul tarii este ocupat de Muntenia, formata din judetele: Arges, Buzau, Braila, Dambovita, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman, Calarasi si Giurgiu.
In Estul Romaniei, cu iesire la Marea Neagra este Dobrogea cu judetele Constanta si Tulcea.
Tot in partea de Est, mai sus de Dobrogea vei ajunge in Moldova. O sama de judete ca Bacau, Galati, Iasi, Neamt, Vaslui si Vrancea fac parte din aceasta regiune.
Nord-Estul Romaniei este ocupat de Bucovina. Aici sunt judetele Botosani si Suceava.
In sfarsit iata-ne ajunsi in centrul tarii, ocupat in intregime de Transilvania sau, mai bine zis, de tinutul lui Dracula cu judetele: Alba, Bistrita-Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures, Salaj si Sibiu.

Acum iti urez calatorie placuta si sper sa vizitezi cat mai multe obiective turistice.

Banat,Bucovina,Crisana,Dobrogea,Maramures,Muntenia,Oltenia,Transilvania,Dracula

Spatiul Carpato-Danubiano-Pontic

2008-09-15T20:29:00.002+03:00

Relieful Romaniei este foarte diversificat si complex. Pe marginile buchetului sunt campiile (30%), putin mai in interior sunt dealurile si podisurile (42%), apoi arcul Carpatilor (28%), care inconjoara Podisul Transilvaniei.

Nu as vrea sa-ti incarc memoria cu denumirea si asezarea tuturor formelor de relief, dar daca esti roman trebuie sa stii ca cele mai importante campii sunt Campia Romana si Campia de Vest.

Delta Dunarii este cea mai noua unitate de relief din Romania, fiind totodata si cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km2. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii printre rezervatiile biosferei.

Daca vrei sa ajungi de la campie la munte nu poti rata frumusetile dealurilor si podisurilor. Dintre acestea va reamintesc Podisul Transilvaniei, Podisul Somesan, Piemondurile Vestice si Subcarpatii.

In sfarsit iata-ne ajunsi la formele de relief cele mai inalte din tara noastra, adica la munti. Principalele grupe in care se impart Carpatii pe teritoriul Romaniei sunt: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.
Cel mai inalt varf muntos este Varful Moldoveanu (2.544 m) situat in Masivul Fagaras.

Daca din varful muntilor iti vine cheful sa te scalzi si sa te bronzezi, nu-ti ramane decat sa faci cunostinta cu Marea Neagra. Pe vremea romanilor aceasta se numea Pontus Euxinus si datorita acestei denumiri teritoriul tarii noastre se mai numeste si teritoriul Carpato-Danubiano-Pontic. Romania are iesire la Marea Neagra pe o distanta de 245 km.

Ca orice buchet de flori si Romania are nevoie de apa. Tocmai am mentionat principalele ape (Dunarea si Marea Neagra), bineinteles ca acestea nu ar exista daca nu ar fi apele curgatoare care sa le alimenteze continuu. Principalele rauri sunt: Siret, Mures, Olt, Somes, Crisurile, Arges, Ialomita, Jiu si Prut. Fiecare la randul sau primind apele altor rauri si parauri.

Nu uita! Nicio tara nu e mai frumoasa ca tara ta!

Carpati,Delta Dunarii,Marea Neagra,munti,campii,dealuri,podisuri,rauri

Unde esti tu, Românie?

2008-08-29T23:24:00.001+03:00

România este un stat situat în Europa. Se învecinează cu Ucraina (650 km) şi Republica Moldova (681 km) în nord şi est, Ungaria (440 km) şi Serbia (546 km) la vest şi Bulgaria (631 km) la sud. În sud-est, România are o porţiune de coastă care îi oferă acces la Marea Neagră. Capitala şi cel mai mare oraş este Bucureşti. România este un stat membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din data de 29 martie 2004 şi, din 1 ianuarie 2007, al Uniunii Europene.
Numele de România provine de la român, cuvânt derivat din latinescul romanus (roman). Faptul că românii se denumesc folosind un cuvânt derivat din romanus (română român/rumân) este menţionat începând cu secolul XVI de către mulţi autori, printre care umaniştii italieni care au călătorit în Transilvania,Moldova şi Valahia.
Teritoriul actual al României a fost locuit începând cu mileniul 2 înainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. Începând cu secolul 6 înainte de Hristos, în regiunea Dunării de Jos sunt semnalaţi geţii, iar în ţinuturile Banat şi Transilvania, dacii. În vremea lui Burebista (82-44 î.Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: în nord - Carpaţii Păduroşi, în sud - munţii Haemus (Balcani), în vest - confluenţa râului Morava cu Dunărea mijlocie, în est - râul Bug.
Romanizarea reprezintă un proces istoric complex prin care civilizaţia romană pătrunde în toate compartimentele vieţii unei provincii încât duce la înlocuirea limbii populaţiei supuse cu limba latină. Factorii romanizării au fost administraţia, armata, veteranii, coloniştii, urbanizarea, religia, dreptul şi învăţământul în limba latină. Impactul asupra autohtonilor, al acestor factori, a fost asimilarea, în mod conştient, a civilizaţiei romane. În anul 271, împăratul Aurelianus retrage administraţia şi armata din Dacia. Dar o parte importantă a populaţiei romanizate rămâne la nord de Dunăre, pentru a exploata aurul din Munţii Apuseni şi sarea din bazinul Târnavelor.

(va urma...)

Sursa: wikipedia

Da...un pas

2008-08-12T22:45:00.010+03:00

Primul pas a fost mai greu. Apoi am așteptat în tăcere lăsând timpul să treacă, numărând clipele. Părea o eternitate. Cu toate acestea la un moment dat din negura nopții s-a ivit un fior de speranță. Era ca o rază subțire de lună, dar îmi călăuzea pașii. M-am întins și am apucat-o ca pe o mână venită din neant și am pășit spre țara minunată. În locul mlaștinii a apărut un câmp feeric. Ce țară minunată avem. E suficient doar să deschidem ochii și să ne lăsăm purtați spre locurile copilăriei. Să ne lăsăm sărutați de adierea ușoară a vântului prin codrii verzi de brazi ascultând susurul izvoarelor, în timp ce ochii se odihnesc pe creste de munți. Voi încerca să pășesc tot mai mult călătorind cu pasul și cuvântul din colț de hartă, pe potecile umblate și pe altele neștiute, dezvăluind ceea ce știam mereu dar păstram doar acolo ferecat în suflet. România o țară minunată.

Un pas..?

2008-08-11T19:51:00.001+03:00

Un pas. Atât deocamdată. Apoi privirea începu să caute un sprijin în apropiere. Ceva ce ar trebui să poată să dea impresia de stabilitate. Dar ochii obosiți și roșii de nesomn nu reușesc să pătrundă prin ceața densă din jur. Poteca e prea îngustă printre ochiurile de mlaștină, lipsite de viață. Cu toate acestea la capătul drumului e câmpia făgăduinței spre care înaintează mintea. De s-ar ivi zorii mai repede poate s-ar risipi și ceața și atunci toate ar prinde formă, dar așa prin bâjbâieli continue un pas pare o mare realizare. Încet, încet ceața se lasă și pe suflet și cuprinde ultima licărire de speranță. Mintea se lasă pradă disperării și nu mai știi dacă ai mai făcut un pas sau era doar o părere. Dacă pasul e în față sau în spate. Nu e nimeni în jur dar auzi voci ce te îndeamnă să mergi, iar altele te cheamă înapoi. Și te oprești cu brațele căzând pe lângă corp fără vlagă, privești în gol și aștepți. Oare ce? Sfârșitul sau începutul.

romania

2008-07-30T12:06:00.000+03:00

o tara minunata